Ghid calatorie Timisoara
Timișoara (în germană Temeschwar, alternativ Temeschburg sau Temeswar, în maghiară Temesvár, în sârbă Temišvar, în limba bulgarilor din Banat Timišvár, în bulgară Тимишоара (Timișoara), în trad. „cetatea de pe Timiș”) este reședința și cel mai mare oraș al județului Timiș, Banat, de asemenea este al patrulea oraș ca populație din România, dupa București, Iași și Cluj-Napoca.[1] Numele localității vine de la râul Timiș, numit de romani în antichitate Tibisis sau Tibiscus. Conform ultimului comunicat al Institutului Național de Statistică, la data de 1 ianuarie 2006 orașul avea o populație de 303.200 locuitori și 336.089 locuitori în zona metropolitană.
Timișoara este situată în sud-estul câmpiei Tisei, în zona de divagare a râurilor Timiș și Bega. Apele celor două râuri au format aici un ținut foarte mlăștinos și frecvent inundat. Timișoara însă s-a dezvoltat într-unul din puținele locuri pe unde se puteau trece mlaștinile. Acestea au constituit pentru mult timp o autentică fortificație în jurul cetății, însă au favorizat și o atmosferă umedă și insalubră, precum și proliferarea epidemiilor de ciumă și holeră, care au menținut relativ scăzut numărul de locuitori și au împiedicat semnificativ dezvoltarea cetății. Cu timpul însă întreaga zonă a fost bonificată, păienjenișul de canale au fost deviate, mlaștinile s-au uscat. Decisiv pentru îmbunătățirea terenului a fost construirea Canalului Bega începând cu 1728 și asanarea completă a mlaștinilor din împrejurimi. În schimb, terenul de pe raza orașului moștenește o pânza freatică aflată la o adâncime de numai 0,5-5m: factor care nu permite construirea edificiilor înalte.
Ora locală este în avans cu 1h 25min 8sec față de ora meridianului 0, dar se află în întârziere cu 34min 52sec față de ora oficială a României.
La recensământul din 2002 populația stabilă a orașului a fost de 317.660 de locuitori, cu o tendință negativă, iar densitatea populației de 2.622 locuitori/km². Conform ultimului comunicat al Institutului Național de Statistică, la data de 1 iulie 2007 Timișoara avea o populație de 307.347 locuitori, fiind al patrulea oraș ca mărime din România după București, Iași și Cluj-Napoca.[1] Din totalul populației 85,52% sunt români. Cele mai importante comunități etnice sunt cele maghiare (aprox 7,5%), germane (2,25%) și sârbe. De remarcat este că la Timișoara în ultimii ani, datorită creșterii economice a apărut și o importantă comunitate de oameni de afaceri, care însă nu figurează în statisticile oficiale. Dintre aceștia se remarcă în primul rând italienii, cei mai numeroși investitori străini prezenți aici. Alte două comunități în creștere sunt cea slovacă și ucraineană, care beneficiază și de predare în limba maternă în unele unități de învățământ preuniversitar.
Pe planul infrastructurii de transport Timișoara este un nod feroviar în centrul celei mai dense rețele de căi ferate din România, fapt care permite multiple legături cu localitățile din județ. Acestea permit orașului un important aflux de forță de muncă din toate colțurile județului. Principala gară de călători este Timișoara Nord, construită în 1857. Alte stații, importante pentru transportul local, sunt: Timișoara Est, Timișoara Vest, Timișoara Sud. De la Timișoara există legături internaționale directe spre Belgrad, Budapesta și Viena.
Transportul auto a cunoscut o adevărată explozie după 1990, astfel că în 2003, gradul de motorizare înregistrat la Timișoara era cel mai mare din România, cu 361 de autovehicule la 1.000 de locuitori, în comparație cu doar 315 înregistrate în capitală. Din acest motiv, traficul a devenit una dintre problemele cele mai importante cu care se confruntă orașul, infrastructura existentă nefiind capabilă să suporte valorile ridicate ale traficului. Rețeaua de drumuri din interiorul municipiului are o lungime de 574 km și ocupă o suprafață de 603 de ha.
Transportul public este asigurat de 13 linii de tramvaie, având o lungime totală de 145,8 de km; 22 de linii de autobuz (cu un total de 183,2 de km) și 9 linii de trobeiluz (cu un total de 70,46 de km); 8 companii de taxi.
O importanță deosebită o are transportul aerian. Timișoara dispune de Aeroportul Internațional Traian Vuia, al doilea ca mărime din România. aici fiind amplasata a doua companie aeriana ca merime din Romania Carpatair. Aeroportul avand zeci de legaturi aeriene in intreaga europa.
Timișoara este situată în sud-estul câmpiei Tisei, în zona de divagare a râurilor Timiș și Bega. Apele celor două râuri au format aici un ținut foarte mlăștinos și frecvent inundat. Timișoara însă s-a dezvoltat într-unul din puținele locuri pe unde se puteau trece mlaștinile. Acestea au constituit pentru mult timp o autentică fortificație în jurul cetății, însă au favorizat și o atmosferă umedă și insalubră, precum și proliferarea epidemiilor de ciumă și holeră, care au menținut relativ scăzut numărul de locuitori și au împiedicat semnificativ dezvoltarea cetății. Cu timpul însă întreaga zonă a fost bonificată, păienjenișul de canale au fost deviate, mlaștinile s-au uscat. Decisiv pentru îmbunătățirea terenului a fost construirea Canalului Bega începând cu 1728 și asanarea completă a mlaștinilor din împrejurimi. În schimb, terenul de pe raza orașului moștenește o pânza freatică aflată la o adâncime de numai 0,5-5m: factor care nu permite construirea edificiilor înalte.
Ora locală este în avans cu 1h 25min 8sec față de ora meridianului 0, dar se află în întârziere cu 34min 52sec față de ora oficială a României.
La recensământul din 2002 populația stabilă a orașului a fost de 317.660 de locuitori, cu o tendință negativă, iar densitatea populației de 2.622 locuitori/km². Conform ultimului comunicat al Institutului Național de Statistică, la data de 1 iulie 2007 Timișoara avea o populație de 307.347 locuitori, fiind al patrulea oraș ca mărime din România după București, Iași și Cluj-Napoca.[1] Din totalul populației 85,52% sunt români. Cele mai importante comunități etnice sunt cele maghiare (aprox 7,5%), germane (2,25%) și sârbe. De remarcat este că la Timișoara în ultimii ani, datorită creșterii economice a apărut și o importantă comunitate de oameni de afaceri, care însă nu figurează în statisticile oficiale. Dintre aceștia se remarcă în primul rând italienii, cei mai numeroși investitori străini prezenți aici. Alte două comunități în creștere sunt cea slovacă și ucraineană, care beneficiază și de predare în limba maternă în unele unități de învățământ preuniversitar.
Pe planul infrastructurii de transport Timișoara este un nod feroviar în centrul celei mai dense rețele de căi ferate din România, fapt care permite multiple legături cu localitățile din județ. Acestea permit orașului un important aflux de forță de muncă din toate colțurile județului. Principala gară de călători este Timișoara Nord, construită în 1857. Alte stații, importante pentru transportul local, sunt: Timișoara Est, Timișoara Vest, Timișoara Sud. De la Timișoara există legături internaționale directe spre Belgrad, Budapesta și Viena.
Transportul auto a cunoscut o adevărată explozie după 1990, astfel că în 2003, gradul de motorizare înregistrat la Timișoara era cel mai mare din România, cu 361 de autovehicule la 1.000 de locuitori, în comparație cu doar 315 înregistrate în capitală. Din acest motiv, traficul a devenit una dintre problemele cele mai importante cu care se confruntă orașul, infrastructura existentă nefiind capabilă să suporte valorile ridicate ale traficului. Rețeaua de drumuri din interiorul municipiului are o lungime de 574 km și ocupă o suprafață de 603 de ha.
Transportul public este asigurat de 13 linii de tramvaie, având o lungime totală de 145,8 de km; 22 de linii de autobuz (cu un total de 183,2 de km) și 9 linii de trobeiluz (cu un total de 70,46 de km); 8 companii de taxi.
O importanță deosebită o are transportul aerian. Timișoara dispune de Aeroportul Internațional Traian Vuia, al doilea ca mărime din România. aici fiind amplasata a doua companie aeriana ca merime din Romania Carpatair. Aeroportul avand zeci de legaturi aeriene in intreaga europa.
Ghiduri calatorie orase
