Ghid Calatorie Bucuresti
Capitală: București
Limbă oficială: romana
Sistem politic: stat constitutional
Suprafață: 238.392 km²
Populație: 22.303.522
Monedă: leu romanesc
Chiar dacă în concepția politică România se află în sud-estul Europei, din punct de vedere geografic ea se află la distanțe aproximativ egale - cca. 2500 km - între granița de apus (Oceanul Atlantic) și cea de răsărit (Munții Ural) a Europei, adică într-o poziție central-sudică. O mare parte din granița României cu Serbia și Bulgaria este formată de fluviul Dunăre, iar granița cu Republica Moldova este formată de râul Prut, afluent al Dunării.
Munții Carpați, care se ridică până la peste 2.500 m, domină relieful României, cel mai înalt vârf, Vf. Moldoveanu din Munții Făgăraș atingând 2.544 m. Relieful este variat, proporțional repartizat (28% munți, 42% dealuri și podișuri, 30% câmpii).
Carpații Orientali, între granița de Nord și Valea Prahovei, cu depresiuni largi și numeroase pasuri ce permit circulația rutieră și feroviară între Moldova și Transilvania; pe latura vestică a Carpaților Orientali se întinde cel mai mare lanț de munți vulcanici din Europa: Oaș, Gutâi, Å¢ibleș, Călimani, Gurghiu, Harghita, Bodoc, etc. Între văile Oituz și Prahova, Carpații Orientali își schimbă direcția (de la N-V la Sud, spre S-V și Vest), formând Carpații de Curbură (Munții Vrancei, Munții Buzăului ș.a.).
Zonă bine împădurită, Carpații Meridionali (între Valea Prahovei si culoarul Timiș-Cerna) sunt mai înalți (altitudinea maximă la nivel național fiind în Munții Făgăraș, cu 2.544 metri în Vârful Moldoveanu). Prezintă o serie de depresiuni și defileuri, ca cele a Oltului și Jiului.
Carpații Occidentali (între Defileul Dunării la Sud, și Someș la Nord) sunt mai puțin înalți. Prezintă numeroase depresiuni (Almăjului, Å¢ara Moților) și frecvente fenomene carstice (în Munții Apuseni).
Dealuri există atât în interiorul arcului carpatin (Depresiunea Transilvaniei), cât și în exterior (Subcarpații, Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei, Podișul Getic, Dealurile de Vest). Câmpiile sunt prezente mai ales în sud (Câmpia Română sau Câmpia Dunării de Jos) și în vestul țării (Câmpia de Vest). Lunca Dunării, care se lărgește spre Est, îndiguită, drenată și irigată, a fost transformată în zonă agricolă. Delta Dunării, declarată in 1990 rezervație a biosferei, aparține, în cea mai mare parte a sa, României.
România are o bogată rețea hidrografică. Cele mai importante ape ale României sunt:
* Dunărea: Al doilea fluviu din Europa ca dimensiuni și debit (după Volga), având 2.860 de kilometri lungime, dintre care 1.075 km se află în România. Izvorăște din Munții Pădurea Neagră,prin râurile Breg și Brigach, suprafața bazinului hidrografic fiind de 805 300 km². Sectorul inferior, de la Baziaș la vărsare, are 1.075 km, dintre care 144 km sunt parcurși printr-un defileu, cu o porțiune numită ,,Cazane’’. Dunărea este un important drum fluvial internațional, curgând prin 10 țări (Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina și Serbia) și are afluenți în alte șapte țări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.
* Mureș: Afluent al Tisei. Mureșul este al doilea râu ca lungime din România, după Dunăre. Are 803 kilometri, din care 761 kilometri se află pe teritoriul României. Izvorăște din Munții Hășmaș (Carpații Orientali), trece prin depresiunea Giurgeu, traversează Munții Căliman și Gurghiu (prin defileul Toplița-Deda, lung de 50 de kilometri), străbate partea centrală a Podișului Transilvaniei (trecând prin orașele, Reghin, Târgu-Mureș, Iernut, Aiud), intră în Câmpia Aradului, trece prin municipiul Arad și, la vest de orașul Nădlac, definește granița între România și Ungaria pe 31 de kilometri, după care intră în Ungaria și se varsă in Tisa. În Antichitate era numit Maris sau Marisia.
* Olt: Este un afluent al Dunării, având o lungime de 615 kilometri. Izvorăște din Munții Hăsmaș și traversează partea de sud-est a Transilvaniei. Apoi traversează Carpații Meridionali prin defileul Turnu Roșu și traversează Câmpia Română, formând limita între Muntenia și Oltenia. În vecinătatea Oltului sunt așezate orașele (municipiile) Miercurea Ciuc, Sfântu-Gheorghe, Făgăraș, Râmnicu Vâlcea și Slatina. Tronsonul de la Făgăraș la Dunăre a fost amenajat printr-un lanț de centrale hidroelectrice.
* Prut: Lung de 953 km, izvorăște din Carpații Păduroși ai Ucrainei, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est. Se varsă în Dunăre lângă Reni, la est de orașul Galați. Formează granița între România și Republica Moldova. În perioada interbelică râul era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigația pe râu a fost treptat abandonată, șenalul nemaifiind întreținut decât pe partea Republicii Moldova pana la Leova. Are însă un debit mic (de peste două ori si jumătate mai mic decât Siretul). Principalul afluent pe partea dreaptă este Jijia cu afluenții Bahlui și Bașeu. Pe Prut există amenajări hidroenergetice (la Stânca-Costești) realizate împreună cu URSS.
* Siret: Izvorăște în Carpații de nord, pe teritoriul Ucrainei de azi, în Bucovina de Nord. Parcurge 706 km și se varsă în Dunăre, lângă Galați. Dintre afluenții Dunării pe teritoriul Romaniei, are cel mai mare bazin hidrografic din țară, fiind râul intern cu cel mai mare debit de pe teritoriul Romaniei (un debit mediu multianual de peste 225 mc/s la vărsare). Principalii afluenți ai Siretului sunt: pe partea dreaptă Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna și Buzău, iar pe partea stângă, Bârlad. Pe cursul său, au fost realizate în perioada comunistă mai multe baraje și lacuri de acumulare, reducând, nu eliminând, pericolul de inundații (cele mai recente au fost în anul 2005). Principalele orașe de pe sau din apropierea cursului său sunt: Siret, Pașcani, Roman, Bacău, Adjud și Galați.
Alte râuri importante sunt Someșul, Crișurile, Timișul, Jiul, Argeș și Ialomița.
Cu toată densitatea mare a rețelei hidrografice, din punctul de vedere al resurselor generate pe teritoriul propriu (fără aportul adus din alte țări de Dunăre și alte râuri mai mici) România este una din țările cele mai sărace în resurse de apă pe kilometru patrat din Europa.
sursa: Wikipedia
Munții Carpați, care se ridică până la peste 2.500 m, domină relieful României, cel mai înalt vârf, Vf. Moldoveanu din Munții Făgăraș atingând 2.544 m. Relieful este variat, proporțional repartizat (28% munți, 42% dealuri și podișuri, 30% câmpii).
Carpații Orientali, între granița de Nord și Valea Prahovei, cu depresiuni largi și numeroase pasuri ce permit circulația rutieră și feroviară între Moldova și Transilvania; pe latura vestică a Carpaților Orientali se întinde cel mai mare lanț de munți vulcanici din Europa: Oaș, Gutâi, Å¢ibleș, Călimani, Gurghiu, Harghita, Bodoc, etc. Între văile Oituz și Prahova, Carpații Orientali își schimbă direcția (de la N-V la Sud, spre S-V și Vest), formând Carpații de Curbură (Munții Vrancei, Munții Buzăului ș.a.).
Zonă bine împădurită, Carpații Meridionali (între Valea Prahovei si culoarul Timiș-Cerna) sunt mai înalți (altitudinea maximă la nivel național fiind în Munții Făgăraș, cu 2.544 metri în Vârful Moldoveanu). Prezintă o serie de depresiuni și defileuri, ca cele a Oltului și Jiului.
Carpații Occidentali (între Defileul Dunării la Sud, și Someș la Nord) sunt mai puțin înalți. Prezintă numeroase depresiuni (Almăjului, Å¢ara Moților) și frecvente fenomene carstice (în Munții Apuseni).
Dealuri există atât în interiorul arcului carpatin (Depresiunea Transilvaniei), cât și în exterior (Subcarpații, Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei, Podișul Getic, Dealurile de Vest). Câmpiile sunt prezente mai ales în sud (Câmpia Română sau Câmpia Dunării de Jos) și în vestul țării (Câmpia de Vest). Lunca Dunării, care se lărgește spre Est, îndiguită, drenată și irigată, a fost transformată în zonă agricolă. Delta Dunării, declarată in 1990 rezervație a biosferei, aparține, în cea mai mare parte a sa, României.
România are o bogată rețea hidrografică. Cele mai importante ape ale României sunt:
* Dunărea: Al doilea fluviu din Europa ca dimensiuni și debit (după Volga), având 2.860 de kilometri lungime, dintre care 1.075 km se află în România. Izvorăște din Munții Pădurea Neagră,prin râurile Breg și Brigach, suprafața bazinului hidrografic fiind de 805 300 km². Sectorul inferior, de la Baziaș la vărsare, are 1.075 km, dintre care 144 km sunt parcurși printr-un defileu, cu o porțiune numită ,,Cazane’’. Dunărea este un important drum fluvial internațional, curgând prin 10 țări (Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina și Serbia) și are afluenți în alte șapte țări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.
* Mureș: Afluent al Tisei. Mureșul este al doilea râu ca lungime din România, după Dunăre. Are 803 kilometri, din care 761 kilometri se află pe teritoriul României. Izvorăște din Munții Hășmaș (Carpații Orientali), trece prin depresiunea Giurgeu, traversează Munții Căliman și Gurghiu (prin defileul Toplița-Deda, lung de 50 de kilometri), străbate partea centrală a Podișului Transilvaniei (trecând prin orașele, Reghin, Târgu-Mureș, Iernut, Aiud), intră în Câmpia Aradului, trece prin municipiul Arad și, la vest de orașul Nădlac, definește granița între România și Ungaria pe 31 de kilometri, după care intră în Ungaria și se varsă in Tisa. În Antichitate era numit Maris sau Marisia.
* Olt: Este un afluent al Dunării, având o lungime de 615 kilometri. Izvorăște din Munții Hăsmaș și traversează partea de sud-est a Transilvaniei. Apoi traversează Carpații Meridionali prin defileul Turnu Roșu și traversează Câmpia Română, formând limita între Muntenia și Oltenia. În vecinătatea Oltului sunt așezate orașele (municipiile) Miercurea Ciuc, Sfântu-Gheorghe, Făgăraș, Râmnicu Vâlcea și Slatina. Tronsonul de la Făgăraș la Dunăre a fost amenajat printr-un lanț de centrale hidroelectrice.
* Prut: Lung de 953 km, izvorăște din Carpații Păduroși ai Ucrainei, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est. Se varsă în Dunăre lângă Reni, la est de orașul Galați. Formează granița între România și Republica Moldova. În perioada interbelică râul era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigația pe râu a fost treptat abandonată, șenalul nemaifiind întreținut decât pe partea Republicii Moldova pana la Leova. Are însă un debit mic (de peste două ori si jumătate mai mic decât Siretul). Principalul afluent pe partea dreaptă este Jijia cu afluenții Bahlui și Bașeu. Pe Prut există amenajări hidroenergetice (la Stânca-Costești) realizate împreună cu URSS.
* Siret: Izvorăște în Carpații de nord, pe teritoriul Ucrainei de azi, în Bucovina de Nord. Parcurge 706 km și se varsă în Dunăre, lângă Galați. Dintre afluenții Dunării pe teritoriul Romaniei, are cel mai mare bazin hidrografic din țară, fiind râul intern cu cel mai mare debit de pe teritoriul Romaniei (un debit mediu multianual de peste 225 mc/s la vărsare). Principalii afluenți ai Siretului sunt: pe partea dreaptă Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna și Buzău, iar pe partea stângă, Bârlad. Pe cursul său, au fost realizate în perioada comunistă mai multe baraje și lacuri de acumulare, reducând, nu eliminând, pericolul de inundații (cele mai recente au fost în anul 2005). Principalele orașe de pe sau din apropierea cursului său sunt: Siret, Pașcani, Roman, Bacău, Adjud și Galați.
Alte râuri importante sunt Someșul, Crișurile, Timișul, Jiul, Argeș și Ialomița.
Cu toată densitatea mare a rețelei hidrografice, din punctul de vedere al resurselor generate pe teritoriul propriu (fără aportul adus din alte țări de Dunăre și alte râuri mai mici) România este una din țările cele mai sărace în resurse de apă pe kilometru patrat din Europa.
sursa: Wikipedia
Ghiduri calatorie orase
